POCA în 2026: Cele mai importante modificări privind ordinele de confiscare explicate

Când oamenii se gândesc la o condamnare penală, de cele mai multe ori se gândesc la închisoare, la o pedeapsă cu suspendare sau la o amendă.

Ceea ce mulți nu știu este că, în numeroase cazuri, consecințele financiare ale unei condamnări pot fi chiar mai grave decât pedeapsa în sine.

În baza Proceeds of Crime Act 2002 (POCA)acuzarea poate solicita Crown Court să emită un Confiscation Orderprin care persoana condamnată este obligată să restituie valoarea beneficiului financiar obținut în urma unei infracțiuni.

De-a lungul anilor, procedurile de confiscare au fost frecvent criticate pentru durata îndelungată, complexitatea procedurală și costurile ridicate pe care le implică.

Însă acest lucru s-a schimbat odată cu reformele introduse în 2026.

Acest Crime and Policing Act 2026 au fost introduse cele mai importante reforme ale regimului confiscării din ultimii ani. Cele mai multe dintre modificările referitoare la procedurile de confiscare au intrat în vigoare la 29 iunie 2026, fiind urmate de publicarea ghidurilor detaliate ale Home Office la 8 iulie 2026.

Dacă sunteți vizat de o anchetă penală, vă apropiați de etapa pronunțării sentinței sau doriți pur și simplu să înțelegeți cum funcționează procedurile prevăzute de POCA, este esențial să fiți la curent cu aceste schimbări.

Ce este un Confiscation Order (ordin de confiscare)?

A common misunderstanding is that confiscation means the court simply takes away property.

În realitate, mecanismul prevăzut de POCA funcționează diferit.

Un Confiscation Order este un ordin emis de instanță prin care o persoană condamnată este obligată să plătească o sumă de bani reprezentând valoarea beneficiului obținut din activitatea infracțională.

Pentru a stabili dacă trebuie emis un Confiscation Order și valoarea acestuia, instanța analizează trei aspecte esențiale:

  1. Persoana condamnată a obținut un beneficiu în urma activității infracționale?
  2. Care este valoarea acestui beneficiu?
  3. Ce sumă poate fi recuperată în mod realist din bunurile și activele deținute de persoana condamnată?

Suma pe care instanța o stabilește prin Confiscation Order nu este neapărat egală cu valoarea bunurilor deținute de persoana condamnată. În schimb, instanța aplică regulile prevăzute în Partea a II-a (Part 2) din Proceeds of Crime Act 2002, pe baza cărora stabilește suma ce urmează a fi plătită.

În ce situații poate fi emis un Confiscation Order?

Mulți cred că un Confiscation Order este specific doar cazurilor de criminalitate organizată. În realitate, acesta poate fi dispus într-o varietate mult mai mare de cauze penale.

Printre exemple se numără:

  • Acuzații legate de droguri
  • Fraudă
  • Spălare de bani
  • Fraudă privind obținerea de beneficii sociale (benefit fraud)
  • Evaziune fiscală
  • Fraudă ipotecară
  • Fraudă în domeniul TVA
  • Luare sau dare de mită (bribery)
  • Corupție
  • Infracțiuni privind protecția consumatorilor și standardele comerciale (trading standards offences)
  • Contrafacere
  • Infracțiuni grave de furt

Proprietarii de afaceri, administratorii de societăți și persoanele care desfășoară activități independente pot fi supuși unor proceduri de confiscare în urma unei condamnări penale.

De ce a fost modificată legislația?

Guvernul britanic a considerat că sistemul de confiscare devenise:

  • prea lent;
  • excesiv de complex din punct de vedere procedural;
  • aplicat în mod neuniform de la o instanță la alta; și
  • mai puțin eficient decât se dorea în recuperarea bunurilor provenite din activități infracționale.

Prin aceste reforme se urmărește:

  • accelerarea procedurilor de confiscare;
  • îmbunătățirea modului de administrare și gestionare a cauzelor;
  • recuperarea mai eficientă a bunurilor provenite din activități infracționale;
  • încurajarea soluționării într-un stadiu cât mai timpuriu a aspectelor aflate în litigiu;
  • consolidarea mecanismelor de executare a Confiscation Order-urilor; și
  • asigurarea unei aplicări mai unitare a procedurilor în cadrul Crown Court.

Obiectivul acestor reforme este unul simplu: procedurile de confiscare să fie mai eficiente și să se reducă întârzierile inutile.

Cele mai importante modificări introduse în 2026

1. Instanța trebuie să stabilească încă de la început un calendar procedural

Probabil cea mai importantă modificare procedurală este introducerea unui sistem obligatoriu prin care instanța stabilește și gestionează, încă de la început, desfășurarea procedurii de confiscare.

Anterior acestor modificări, procedurile de confiscare puteau fi amânate în mod repetat, pentru a permite acuzării și apărării să pregătească și să prezinte probele financiare relevante.

Potrivit noilor reguli, Crown Court trebuie să stabilească încă din etapa pronunțării pedepsei un calendar procedural pentru desfășurarea procedurii de confiscare.

Printre aspectele pentru care instanța poate stabili termene se numără:

  • depunerea documentului prin care acuzarea își prezintă poziția privind confiscarea (prosecution statement);
  • depunerea răspunsului apărării (defence response);
  • comunicarea și prezentarea probelor (disclosure);
  • depunerea documentelor și informațiilor financiare relevante;
  • administrarea probelor de specialitate, inclusiv a rapoartelor de expertiză (expert evidence);
  • desfășurarea ședințelor de judecată; și
  • organizarea unei Early Resolution of Confiscation Meeting (întâlnire pentru soluționarea timpurie a aspectelor privind confiscarea), atunci când este cazul.

De ce este importantă această modificare

Persoanele acuzate au acum la dispoziție mult mai puțin timp pentru a-și pregăti documentele și informațiile financiare.

Obținerea asistenței juridice într-un stadiu cât mai timpuriu al procedurii devine considerabil mai importantă.

2. Early Resolution Meetings – întâlniri pentru soluționarea timpurie a procedurii de confiscare

Una dintre cele mai importante noutăți practice este introducerea oficială a Early Resolution of Confiscation Meetings.

În loc ca fiecare aspect aflat în litigiu să fie dezbătut în fața instanței, acuzarea și apărarea sunt încurajate să identifice:

  • aspectele de fapt asupra cărora există un acord;
  • aspectele aflate în litigiu;
  • bunurile și activele disponibile;
  • neînțelegerile privind evaluarea bunurilor sau a activelor; și
  • aspectele care pot fi soluționate prin acord între părți.

Acest lucru poate reduce în mod semnificativ:

  • durata ședințelor de judecată;
  • costurile aferente procedurii;
  • întârzierile în soluționarea cauzei; și
  • litigiile inutile privind aspecte care pot fi soluționate prin acord între părți.

Pentru multe persoane vizate de procedura de confiscare, acest lucru poate însemna soluționarea cauzei prin acord, fără a mai fi necesare proceduri de confiscare îndelungate și intens disputate în fața instanței.

3. Un cadru mai flexibil pentru stabilirea valorii confiscării

Reformele modernizează, de asemenea, modul în care instanțele stabilesc valoarea confiscării.

În loc să fie constrânse de mecanisme procedurale rigide, instanțele beneficiază acum de o marjă mai mare de apreciere pentru a se asigura că valoarea confiscării reflectă probele administrate în cauză.

Este important de reținut că acest lucru nu înseamnă că valoarea stabilită printr-un Confiscation Order va fi, în mod automat, mai mică.

În schimb, scopul noii legislații este de a asigura soluții mai echitabile, mai consecvente și mai ușor de pus în executare.

4. Bunurile și activele ascunse

Guvernul britanic a consolidat, de asemenea, măsurile privind identificarea și recuperarea bunurilor și activelor ascunse.

În cazul în care autoritățile de anchetă consideră că anumite bunuri sau active au fost ascunse, transferate ori disimulate în mod intenționat, instanța beneficiază acum de orientări legale mai clare cu privire la modul în care acestea trebuie analizate și tratate în cadrul procedurii de confiscare.

Prin urmare, încercarea de a ascunde bunuri sau active este puțin probabil să împiedice desfășurarea procedurii de confiscare.

Dimpotrivă, o astfel de conduită poate atrage un control mai atent din partea autorităților.

5. O administrare mai eficientă a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor

Pentru multe persoane, primul contact cu POCA are loc atunci când contul lor bancar este înghețat.

Acest lucru se întâmplă, de regulă, în baza unui ordin de indisponibilizare a bunurilor (Restraint Order)..

Reformele clarifică cadrul legal aplicabil ordinelor de indisponibilizare a bunurilor, oferind instanțelor reguli mai clare pentru conservarea bunurilor și activelor pe durata desfășurării procesului penal.

Aceasta înseamnă că bunurile și activele pot rămâne indisponibilizate până la finalizarea procedurii de confiscare.

Exemplu practic: Cum poate funcționa noul sistem

Să presupunem că administratorul unei societăți este condamnat pentru fraudă în domeniul TVA.

După condamnare:

  • acuzarea își pregătește cererea privind emiterea unui Confiscation Order;
  • Crown Court stabilește imediat un calendar procedural;
  • ambele părți comunică și prezintă probele și documentele financiare relevante;
  • are loc o Early Resolution Meeting (întâlnire pentru soluționarea timpurie a aspectelor privind confiscarea);
  • sunt identificate aspectele asupra cărora există un acord între părți;
  • aspectele rămase în litigiu sunt soluționate de instanță;
  • instanța stabilește beneficiul financiar obținut din activitatea infracțională;
  • sunt evaluate bunurile și activele disponibile; și
  • este emis un Confiscation Order.

Comparativ cu regimul anterior, această procedură ar trebui să fie mai bine structurată și mai previzibilă.

De ce sunt importante aceste modificări pentru persoanele vizate de procedura de confiscare

În practică, este de așteptat ca procedurile de confiscare să se desfășoare mult mai rapid.

Acest lucru înseamnă că:

  • pregătirea apărării trebuie începută într-un stadiu mai timpuriu;
  • documentele și probele relevante trebuie comunicate mai devreme;
  • termenele procedurale sunt mai stricte;
  • instanța are un rol mai activ în administrarea procedurii; și
  • asistența juridică de specialitate devine și mai importantă.

Dacă persoana vizată așteaptă până la ședința de judecată privind confiscarea, este posibil să nu mai existe suficient timp pentru a contesta în mod eficient probele financiare.

Asistența oferită de Forest & Co Solicitors

Procedurile de confiscare implică adesea probe financiare complexe, prezumții legale prevăzute de POCA și termene procedurale stricte.

Echipa noastră specializată în drept penal oferă asistență și reprezentare juridică pe tot parcursul procedurii, inclusiv în ceea ce privește:

  • investigațiile desfășurate în temeiul POCA;
  • ordinele de indisponibilizare a bunurilor (Restraint Orders)
  • ordinele de confiscare (Confiscation Orders);
  • comunicarea și prezentarea informațiilor și documentelor financiare (financial disclosure);
  • procedurile desfășurate în fața Crown Court; și
  • exercitarea căilor de atac.

Dacă sunteți vizat de o investigație sau ați fost informat că, în urma procesului penal, pot fi inițiate proceduri de confiscare împotriva dumneavoastră, obținerea asistenței juridice de specialitate încă dintr-un stadiu incipient poate face o diferență semnificativă.

Contactați Forest & Co Solicitors pentru a discuta cu un membru al echipei noastre de avocați specializați în drept penal, cu experiență în procedurile de confiscare reglementate de POCA.